Afacerea automatelor de cafea în şcoli

Montarea în şcoli a unor automate de cafea s-a dovedit o afacere profitabilă, atât pentru firmele distribuitor, cât şi pentru conducerile unităţilor de învăţământ, care obţin diverse sume, pentru închirierea spaţiului respectiv. Directorii şcolilor spun că lângă aparate au lipit afişe, prin care se interzice consumul de cafea, ceea ce-i absolvă de orice responsabilitate.

În mai multe şcoli din municipiul Târgu Jiu au “răsărit” automate de cafea, deşi licoarea nu este recomandată copiilor. Afacerea aduce, însă, profit, pe de o parte firmei de distribuţie, iar pe de altă parte, conducerii unităţii şcolare, care închiriază spaţiul de amplasare a aparatelor. În fiecare unitate de învăţământ, afacerea este încheiară cu girul consiliului de administraţie. Întrebaţi de riscul consumului de cafea, în rândul copiilor, factorii de decizie pasează responsabilitatea de la unul la altul, în timp ce elevii îşi încearcă teribilismul, la aparate pe care le cunosc deja.

Un astfel de aparat, amplasat holul scolii, îi atrage pe elevi, în fiecare pauză. Deşi multe din unitatile şcolare sunt primare, directorii nu au refuzat amplasarea a astfel de automate

Astfel de aparate au fost amplasate atât în licee, cât şi în şcolile primare şi gimnaziale. Deşi autorităţile locale sunt cele care au în administrare aceste instituţii, conducerea are mână liberă în a încheia contracte de închiriere, cu firme care să comercializeze anumite produse, considerate necesare elevilor. Reprezentanţii primăriei spun că şcolile pot încheia astfel de contracte, pentru rotunjirea veniturilor proprii.

 

“Sunt inconştienţi, că le pot face rău copiilor”

Unii dintre părinţi nu au cunoştinţă de acţiunea aprobată de conducere. Alţii au aflat întâmplător, de la micuţi şi s-au arătat consternaţi: “A venit fiu-meu acasă şi-mi spune, din una-n alta, că au cafea, la şcoală, că le-au adus un aparat. Am rămas perplex. Sunt inconştienţi, că le pot face rău copiilor. Cum să pună automat de cafea, unde sunt elevi de gimnaziu?”, spune Valentina, mama unui elev de clasa a III-a.

Medicii susţin că, la vârste fragede, consumul de cafea poate avea efecte nocive asupra organismului: “Cafeaua, la copii, nu este indicată. El poate deveni agitat, anxios. Pare un stimulent, dar devine nociv. Consumată constant, creează dependenţă”, a afirmat medicul Ana Popescu.

Irina STOIAN 

Falimentul roade Citex-ul

Societatea deţinută în Gorj, în urmă cu câţiva ani, de fostul secretar de stat din Ministeriul Educaţiei, Mihnea Costoiu, şi-a scos bunurile la licitaţie publică, cu strigare. SC.Citex SA, fosta firmă de construcţii din Târgu-Jiu, îşi înstrăinează acum ultimele bunuri, deja sediul unităţii fiind ras de pe locul în care se afla, chiar vizavi de Universitatea ,,Constantin Brâncuşi”, din municipiu. Puţini sunt încă cei care se înghesuie acum, în plină criză financiară, să mai cumpere rămăşiţele firmei care a pus umărul şi la lucrările de restaurare ale Coloanei Infinitului, operă realizată de Constantin Brâncuşi.   

Firma Citex SA a intrat în procedură de faliment în ultimii ani, asta după ce a avut un parcurs destul de bun. La cârma sa s-au perindat câteva persoane, unele având probleme cu legea. Ion Negricioiu este unul dintre deţinătorii Citex-ului dar cel mai cunoscut a fost Mihnea Costoiu, fostul secretar de stat al Ministerului Educaţiei până în noiembrie anul trecut, gorjeanul care era blamat pentru relaţia sa, prea strânsă, cu fostul ministru al Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu. Costoiu a fost şi este încă în conflict, din acest motiv, cu actualul rector al Universităţii ,,Constantin Brâncuşi”, Adrian Gorun. Acesta din urmă s-a declarat nemulţumit, anul trecut, când Costoiu a fost pus în funcţia de secretar de stat, el ocupându-se şi de investiţii, de sistemul informatizat şi de bugetul ministerului. Costoiu devenise un om cu mare influenţă în minister. Gorun declara atunci că, toate aceste atribuţii nu au fost niciodată în mâna unui singur om. Gorun spune astfel că un asemenea post nu a existat până anul trecut şi că a fost înfiinţat special pentru a fi ocupat de o anumită persoană: „Este un post special creat. Toţi banii ministerului vor fi gestionaţi de el şi de ministrul Ecaterina Andronescu. Nu a mai existat niciodată un post de secretar de stat cu asemenea atribuţii în cadrul ministerului“, declara atunci Gorun şi el fost secretar general al Ministerului Educaţiei.

Costoiu legat ombilical de Citex

Cariera din ultimii aproape zece ani a lui Mihnea Costoiu este legată atât de Ecaterina Andronescu, cei doi fiind nedespărţiţi cât şi de firma Citex. În toamna anului 2001, în timp ce Ecaterina Andronescu era ministrul Educaţiei, Mihnea Costoiu a venit în minister în funcţia de secretar general, fiind detaşat de la o firmă privată. Acesta ocupa funcţia de director al firmei de construcţii Citex din Târgu-Jiu, acum pe butuci, şi a fost detaşat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Procedura ca o persoană să fie detaşată de la o firmă privată la o instituţie publică era şi rămâne neobişnuită. În anul 2003, Ecaterina Andronescu a fost remaniată din guvern şi numită în funcţia de rector al Politehnicii din Bucureşti, dar Mihnea Costoiu a continuat să ocupe funcţia de secretar general până la sfârşitul anului 2004, când s-a mutat prin delegaţie la Politehnică, unde a ocupat funcţia de director general administrativ financiar. Cuplul Andronescu-Costoiu a condus Politehnica până când s-a mutat în fruntea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Tranzacţii ilegale  
Mihnea Costoiu a făcut însă şi afaceri care au constituit obiectul unor dosare penale, fiind chiar cercetat penal, dar a scăpat basma curată. Una dintre cele mai cunoscute este cea legată de TAMSA. Societatea TAMSA din comuna Mătăsari, care presta servicii către sectorul minier, a fost scoasă la privatizare. În 1999 a fost vândută lui Mihnea Costoiu la un preţ mic, pentru a achita datoriile unităţii şi a rentabiliza activitatea. Costoiu l-a numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie pe Ion Negricioiu. Acesta împreună cu soţia lui Mihnea Costoiu au înfiinţat altă firmă, ITIA Mătăsari, către care au fost transferate cele mai bune active ale societăţii TAMSA. Tractoare, basculante, buldozere şi alte bunuri au fost vândute de la TAMSA la ITIA pe preţuri de nimic, mai mici chiar decât fierul vechi. După toată acestă procedură, TAMSA a fost băgată în faliment. La scurt timp însă, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a deschis un dosar penal pentru toate aceste tranzacţii ilegale, dar numai Ion Negriciou a fost trimis în judecată, deşi în rechizitoriu se recunoaştea şi vinovăţia lui Mihnea Costoiu.

Pupilul Ecaterinei Andronescu mai dă o lovitură
Costoiu nu se opreşte aici. El preia de la fostul său partener, Ion Negricioiu, firma de construcţii Citex , pe care o cumpărase de la FPS, în urma procesului de privatizare. Între cei doi a avut loc un schimb de acţiuni şi Costoiu a devenit acţionar majoritar al firmei de construcţii. În mod ciudat, după o perioadă, firma lui Costoiu a început să aibă probleme financiare şi a intrat în procedură de reorganizare, iar la sfârşitul lui 2008, în faliment. În prezent, acţionar majoritar al societăţii care a fost deţinută de Mihnea Costoiu este Elena Rotaru Şotropa. Firma avea datorii de aproape opt milioane de lei la bugetul de stat.

Bunurile Citex nu se vând

Criza financiară şi-a pus grav amprenta pe vânzarea ultimelor resturi ale firmei de construcţii atât de cunoscte, Citex SA. Cumpărătorii nu se înghesuie la lichidatorul judiciar care a anunţat că bunurile vor fi scoase la licitaţie cu strigare. SC Siomax Din Târgu-Jiu face însă demersurile necesare pentru ca terenurile dar şi utilajele fostei firme de construcţii să fie înstrionate deoarece procedura fireşti.

 

Pomi fructiferi distruşi de retrocedări

Sute de hectare acoperite cu pomi fructiferi au fost defrişate de proprietarii de terenuri care au solicitat retrocedarea suprafeţelor ocupate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Horticolă din Târgu-Jiu. Deşi, proprietarii erau obligaţi prin lege să nu distrugă plantaţiile de pomi fructiferi, mai nimeni nu a ţinut cont de prevederile legale. În locul plantaţilor au apărut vilele iar fructele, produse în urmă cu câţiva ani în zona municipiului, au ajuns să fie achiziţionate cel mai mult din import.

Fosta Staţiune Pomicolă, denumită în prezent Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Horticolă Târgu-Jiu, lucrează în prezent la un sfert de capacitate. Este vorba despre capacitatea la care se muncea aici în ultimii douăzeci de ani, numai personalul fiind de peste 275 de angajaţi, la care se adugă alte câteva sute de muncitori sezonieri care munceau aici la recoltarea fructelor, venind din toate colţurile ţării. Acum unitatea are nici 40 de salariaţi iar de sezonieri este prea puţin nevoie. Totul, deoarece suprafaţa deţinută anterior de Staţiune, de 1280 de hectare a ajuns acum la 175 de hectare cu pomi fructiferi. Plantaţiile rămase sunt cultivate cu gutui, pruni, meri şi nuci. De asemenea, aici se mai găseşte o pepinieră pomicolă din care anterior se pregătea materialul săditor pentru tot judeţul şi pentru zonele limitrofe ale Gorjului, chiar şi pentru alte staţiuni pomicole din ţară. Din păcate, din cauza retrocedărilor Staţiunea a mai rămas doar cu 5 hectare de viţă de vie, din peste 2000 câte a avut anterior, cu 10 hectare de teren cultivat cu cartofi şi cu suprafeţe mici cultivate cu pomi fructiferi.

Cartiere rezidenţiale prind rădăcini

Au fost retrocedate de pe Dealul Târgului şi din zona Bârseşti toate plantaţiile cu pruni, meri şi nuci iar din zona Panduraşul la fel, toată plantaţia de gutui, singura plantaţie organizată cu aceste fructe din ţară. Toţi pomii au fost tăiaţi pentru ca terenul să fie vândut în parcele mici pentru construcţii civile. Numai pe Dealul Târgului, cele 35 de hectare de pruni mai aveau nevoie doar de 15 ani ca toată investiţia să fie amortizată. ,,Terenul l-au primit înapoi îndeosebi cetăţeni de etnie rromă. Nu au ţinut cont de prevederile legii şi nici măcar nu au aşteptat să redea terenul în circuitul agricol. Pur şi simplu au tăiat toţi pomii şi au vândut terenul pe parcele destul de mici. În schimbul afacerilor imobiliare cetăţenii au rămas fără fructe şi nici nu au respectat legea. S-a greşit mult pentru că acum sunt programe pe agricultură care ne pot ajuta dar, este prea târziu” a spus directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Horticolă Târgu-Jiu, Ion Călinoiu.

Fructele trimise la cehi şi finlandezi

Potrivit lui Ion Călinoiu într-un singur an se cultivau de aici, chiar şi 200 de tone de fructe numai dintr-o zonă. Prunele gorjeneşti erau trimise peste graniţele ţării, în cantităţi mari, de genul 700 de tone, în Finlanda, Cehia, Ungaria iar gutuile erau trimise în Austria şi Ungaria. 500 de tone de gutui ajungeau astfel, anual în aceste ţări care preferau gustoasele fructe produse în zona municipiului. ,,Se realizau producţii record dar cam anual se produceau în jur de 600 de tone de fructe pentru fiecare soi, măr, prun, gutui. O mare partea ajungeau la export dar acum fructele de la noi nu mai ajung nici măcar pentru consumul gorjenilor. Fructele consumate de cetăţenii judeţului sunt de import. Păcat că s-a întâmplat asta” a precizat directorul Staţiunii Pomicole Târgu-Jiu.

A.S.